Pe prima dintre ele v-o prezint in continuare, pe cea de-a doua urmand a o descrie saptamana viitoare .

Lakers incepe cu un aliniament 1-4, cu Kobe Bryant pe post de conducator de joc (imaginea 1). Hornets se apara om la om.

In prima faza se doreste pasarea mingei catre Derek Fisher, care profita de paravanul facut de Pau Gasol si Vladimir Radmanovic si incearca sa iasa la pasa dincolo de semicercul de 3 puncte (imaginea 2).

Chris Paul, aparatorul sau direct, evita insa paravanul facut de cei din LA si continua sa il marcheze pe Fisher ceea ce il determina pe Bryant sa ii paseze lui Bynum. Dupa ce ii paseaza coechipierului sau Bryant paraseste zona din varful semicercului si ajunge sub panou (imaginea 3). Aceasta coborare a lui Kobe are dublu rol. In primul rand elibereaza suprafata de teren unde se afla initial pentru a-i oferi suficient spatiu de desfasurare coechipierului care venea la primire. In al doilea rand are rolul de a pacali apararea si de a pune presiune pe aceasta, determindu-si adversarii sa “vegheze” mai atent zona de sub panou si sa nu mai acorde atat de mare atentie perimetrului.

Exact acest lucru se intampla cateva secunde mai tarziu. Radmanovic profita de neatentia aparatorului sau direct care pare mai preocupat sa dubleze la Kobe in eventualitatea in care acesta primeste mingea decat sa il apere pe sarb si de un nou paravan, facut de aceasta data de Gasol si Fisher, iese la trei puncte, primeste mingea de la Bynum, arunca si inscrie (imaginile 4 si 5).

Din dispunerea jucatorilor lui Lakers in momentul in care Radmanovic primeste mingea se observa ca acesta ar fi avut si alte variante in eventualitatea in care nu ar fi putut aruncat la cos. Astfel, in afara lui Andrew Bynum care face blocaj la Paul, jucatorul care a “schimbat” la sarb in momentul in care Fisher s-a dus la paravan, ceilalti 3 jucatori in albastru au ocupat pozitii suficient de bune pentru a primi mingea si a continua faza. Astfel Derek Fisher si Pau Gasol au iesit din blocaje primul catre linia de trei puncte iar celalalt in zona de trei secunde iar Bryant a ocupat si el o pozitie buna pentru a primi mingea si eventual a juca 1 la 1 cu adversarul sau direct.

Iata comunicatul postat pe site-ul Federatiei:

Federatia Romana de Baschet transmite salutul si consideratia sa pentru activitatea si programele difuzate si editate pentru promovarea sportului romanesc.
Nu este un gest de curtoazie, ci si o recunoastere a realitatii zilnice ca mass-media are un rol prioritar in formarea agendei zilnice de interes a cetatenilor.
In acest context, FR Baschet initiaza Concursul de proiecte: “Mass Media revigoreaza baschetul romanesc”, concurs care se doreste a fi o colaborare intre FRB si presa romaneasca, folosind ca argument faptul ca in ultimii ani baschetul national a avut o crestere vizibila, in planul spectaculozitatii si a sporirii numarului de practicanti.
Propunerea pe care o exprim in numele FR Baschet este de a colabora in baza acestor proiecte si astfel, prin efortul conjugat sa ajungem in inima si interesul extrafotbal al comunitatii romanesti.

Trecand peste limba de lemn limbajul de PR folosit in comunicat initiativa pare una de laudat, insa nu face decat sa arate ca, deocamdata, re-branduirea Federatiei seamana cu o spoiala viu colorata aplicata pe aceiasi pereti vechi de pe care  cade tencuiala.

In primul rand din comunicat nu reiese destul de clar la ce fel de proiect se refera Federatia. Este vorba de un proiect de mediatizare al baschetului romanesc sau unul de dezvoltare al acestuia?

Daca este prima varianta, spre care logica ma face sa inclin, atunci primul punct al viitorului proiect ar trebui sa implice chiar Federatia care trebuie sa dea dovada de o transparenta mai mare in relatia cu mass media si sa utilizeze site-ul propriu, cel mai important mijloc de comunicare al sau, la potential maxim. Problema nu este ca ziarele sau site-urile nu scriu despre baschetul romanesc ci ca fac eforturi destul de mari pentru a scrie iar tu, Federatie, nu ii vi deloc in ajutor. Spre exemplu nicaieri pe site-ul FRBaschet nu apar rezultatele sau clasamentele din Divizia B si Juniori. De asemenea nu exista nicio sectiune dedicata echipelor nationale. Si exemplele pot continua. Cu cei 10.000 euro oferiti ca premii Federatia ar fi putut plati multa vreme pe cineva care sa se ocupe cu adevarat de culegerea si introducerea informatiilor pe site (familia Grigoriu are si asa destule pe cap).  Si pot pune pariu ca presa ar prelua fara nicio conditie aceste informatii.

Daca proiectul este insa unul de dezvoltare al baschetului romanesc atunci, cu tot respectul pentru presa de baschet din Romania din care am facut si eu parte pana in urma cu o luna, solutia trebuie cautata in alta parte si nu printre proiectele unor ziaristi. Bineinteles ca ar trebui tinut cont si de parerea acestora insa un asemenea proiect trebuie sa implice oameni de baschet de buna credinta , care cunosc din interior mult mai bine situatia actuala a acestui sport in tara noastra si pot veni cu solutii viabile, nu neaparat radicale, care sa revigoreze baschetul national.

Ca la orice concurs FRBaschet pune la bataie si premii, valoarea totala a acestora ridicandu-se la peste 10.000 euro.

Locul I – 4000 Euro
Locul II – 3000 Euro
Locul III- 2000 Euro
Mentiune – 1000 Euro
Premiu pentru cel mai tanar concurent – un echipament complet de baschet.
Premiu special: un panou de baschet out-door.

Nu stiu daca sunt mari sau mici aceste sume insa cred ca la categoria “Premii” lipseste semnarea unui parteneriat de promovare reciproc cu Federatia, in genul celui pe care il are trustul Adevarul. Astfel cei ce prezinta proiectul castigator, pe toata durata derularii acestuia, ar trebui sa primeasca, la fiecare eveniment desfasurat sub patronajul Federatiei (meci de campionat, cupa, etc) spatiu publicitar la locul de desfasurare al acestuia. Ar fi cel mai important premiu pentru initiatorii proiectului castigator si cand spun asta ma gandesc ca in afara de, probabil, Adevarul sau Telesport, toti cei care se vor inscrie au nevoie de o astfel de expunere. Iar Federatia va trebui sa inteleaga ca daca va creste numarul de accesari ale un site de baschet sau daca oamenii vor cumpara mai multe exemplare ale unui ziar ea nu va fi in niciun fel prejudiciata ci va avea numai de castigat.

Actiunea Federatiei este fara doar si poate una de marketing iar suma de 10.000 euro nu este deloc mare pentru a-ti face reclama. Cred insa ca mai marii forului au apreciat gresit situatia actuala a baschetului romanesc la nivelul promovarii acestuia in presa. Daca vrei sa apari pe Pro TV sau in GSP, atunci ai ales calea gresita, caci daca nu vor fi batai la meciuri sau nicio baschetbalista nu va poza goala atunci, pentru 4000 euro cat e premiul cel mare, nu vei avea in veci cate o stire din baschet zilnic. Daca vrei sa spui “Multumesc!” site-urilor de profil care de 2 ani jumatate promoveaza gratis baschetul romanesc, iar cred ca gresesti, deoarece mediatizarea de care vorbeam mai sus este cea mai buna rasplata.

Pe 5 decembrie vom afla proiectul castigator. Sper ca FRBaschet sa ne prezinte toate proiectele si sa aiba flexibilitatea de a pune in practica si idei din toate proiectele daca se dovedesc a fi bune, nu numai din cel ce va castiga marele premiu.

Exceptie face presa din Brasov, Cluj si Mures, echipele din respectivele orase urmand sa dispute meciurile din etapa a VI-a astazi.

Brasovul va intalni pe teren propriu Clujul iar in avancronica partidei Monitorul Expres il citeaza pe Dan Calancea, antrenorul gazdelor, care considera ca U Mobitelco este cel mai dificil adversar pe care echipa sa l-a intalnit in acest sezon.

Transilvania Expres aloca doar un singur paragraf meciului din aceasta seara, cea mai mare parte a materialului despre baschet fiind dedicata lui Zoran Cvetanovic, antrenorului lui Radnicki 034, echipa invinsa de brasoveni saptamana trecuta in Liga Balcanica.

De partea cealalta cele mai importante stiri sunt legate de absentele lui Mike Kinsella si Aleksandar Glintic din partida de duminica cu Asesoftul si de neincluderea in lot a lui Major Wingate, un pivot testat in aceste zile de stafful tehnic clujean.

Tot ca in fiecare luni dimineata Adevarul ne propune suplimentul anti-fotbal iar la capitolul baschet gasim, pe langa o cronica a meciului dintre Cluj si Sibiu din campionat, un material despre Energia Rovinari, revelatia de pana acum a sezonului 08-09.

Motivele pentru care Corui a luat această decizie nu aş vrea să le comentez deoarece este posibil să ştiu doar jumătate de adevăr şi îmi displace să trag concluzii când nu stăpânesc toate elementele.

Din reacţiile de pe forumul suporterilor BC Mureş reiese evident faptul că o parte dintre susţinătorii echipei îl respectau pe omul şi managerul Corui însă nu mai credeau în antrenorul Corui. Se pare că aceleaşi opinii le avea şi conducerea administrativă a echipei care ar fi forţat într-un fel demisia.

Lui Corui i se reproşează, direct de către unii suporteri sau indirect de către conducere, faptul că era prea moale în relaţia cu jucătorii iar în acelaşi timp i se pun la îndoială calităţile de antrenor, echipa neavând “scheme” de atac potrivite şi nici capacitatea de a reacţiona la schimbările tactice făcute de adversar. Iar exemplul cel mai la îndemână este partida televizată cu Energia Rovinari în care Mureşul nu a găsit antidot tacticii lui Theo Evans.

Tot ce se poate, însă soluţia ieşirii din criză nu este deloc schimbarea antrenorului. Acest lucru poate produce, într-adevăr, un şoc la echipă, însă şocul, prin definiţie, este ceva pe termen scurt.

Pentru a se găsi o soluţie pe termen lung trebuie mai întâi stat şi analizat.

Unu la mână: obiectivul Mureşului în acest sezon este locul 6, obiectiv stabilit de Mihai Corui împreună cu conducerea. Momentan, după 5 meciuri disputate, echipa ocupă locul 9, cu 2 victorii şi 3 înfrângeri. Aşadar, obiectivul nu este ratat. Apoi poziţia ocupată de mureşeni la finalul ultimelor două sezoane s-a îmbunătăţit de fiecare dată şi nimic, în afara inconstanţei în joc, inconstanţă pe care o arată spre exemplu şi Clujul sau chiar Ploieştiul, două echipe cu pretenţii mult mai mari decât Mureşul, nu anunţă un sezon 2008-2009 ratat. În sezonul ‘06-’07 a pierdut play-off-ul în ultima etapă în urma unui eşec la Piteşti în faţa echipei ce avea să devină vice-campioană. Un an mai târziu a ocupat poziţia a opta la finalul sezonului regulat şi a fost eliminată de CSU Ploieşti, nimeni alta decât viitoarea campioană.

Doi: a schimba antrenorul în mijlocul turului nu este o soluţie bună din cel puţin două motive. În primul rând nu ai garanţia succesului imediat, noului antrenor trebuindu-i o perioadă de timp pentru a se acomoda cu jucatorii şi viceversa. Apoi orice nou antrenor vine cu filozofia sa asupra jocului, concepţie care, cel mai probabil, va fi diferită de cea a lui Corui. Iar jucătorii din lotul actual sunt selectaţi de fostul tehnician. Mergând pe această idee deducem că în cazul în care unii jucători nu vor fi pe placul noului staff tehnic în pauza competiţională aceştia vor fi înlocuiţi. Iar prima parte a returului va fi din nou una de căutări, de meciuri mai puţin reuşite şi de frustrare în rândul suporterilor.

Aşadar consider că cel mai bine ar fi fost să se aştepte până în iarnă iar dacă rezultatele echipei după jumătate de sezon nu ar fi fost pe placul conducerii administrative atunci aceasta ar fi cerut schimbarea tehnicianului. Iar această schimbare ar fi trebuit făcută cu tact, astfel încât Corui să nu se simtă dat afară ci să înţeleagă situaţia şi să accepte un post în conducere, acolo unde ar fi putut ajuta în continuare clubul şi baschetul din Târgu Mureş. Însă pentru aceasta trebuie multă diplomaţie, calitate rar întâlnită la conducătorii de club din România.